| Forumul Securității Maritime are plăcerea de a vă pune la dispoziție un produs, sub forma unui newsletter, prin care vă prezentăm cele mai relevante evenimente și informații referitoare problematica domeniului naval, cu preponderență cele legate de securitatea maritima dar și alte domenii conexe. Fiind un buletin lunar, acesta dorește să prezinte o evaluare clară și concisă a celor mai recente și relevante știri despre spațiul menționat, cu trimiteri la sursele de informare. Sperăm că acest newsletter se va dovedi a fi o sursă utilă pentru dumneavoastră, oferind o perspectivă cuprinzătoare despre contextul complicat al domeniului, atât pentru specialiști, cât și pentru oricine este interesat de dinamica evenimentelor din domeniu securității maritime. |
CUPRINS
- Relații Internaționale Maritime
- Științe Militare
- Studii de Securitate Maritimă
- Un MiG-21 și un elicopter militar s-au prăbușit în Dobrogea. Pilotul avionului și 7 militari din elicopter au murit
Un avion MiG-21 al aviaţiei române s-a prăbușit miercuri seara (02 MAR), după ce a decolat de la baza Mihail Kogălniceanu pentru misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei. Un elicopter IAR 330-Puma trimis în misiune de salvare-căutare s-a prăbuşit, de asemenea, iar 7 militari aflați la bordul aparatului şi-au pierdut viaţa. Joi, la ora 2:00, MApN a anunțat că pilotul avionului de vânătoare a fost găsit decedat.
Ministrul apărării, Vasile Dîncu, a declarat că nu există, în acest moment, alte indicii legate de prăbușirea avionului MiG-21 Lancer în afară de condițiile meteo proaste și starea tehnică a aeronavei. Ministrul a exclus, de asemenea, posibilitatea unui atac asupra aeronavei.
Comentariu:
În catastrofa aviatică de miercuri, 2 martie, în care a fost implicat elicopterul IAR 330-Puma, şi-au pierdut viaţa șapte militari. Pe lângă cei cinci membri ai echipajului comunicați inițial, la bord se aflau și doi salvatori pe mare din cadrul Forțelor Navale Române, Maistru militar cls. I Carp Vlad, 39 de ani, scafandru marin, salvator pe mare, căsătorit, un copil și Maistru militar cls. a II-a Bosoi Sergiu, 37 de ani, scafandru marin, salvator pe mare, angajat din 2005, tatăl a doi copii.
Ne exprimăm profundul regret pentru dispariția camarazilor din Forțele Aeriene si Forțele Navale Romane. Transmitem condoleanțe familiilor camarazilor noștri !
(Sursa: https://www.mapn.ro/cpresa/17310_Pilotul-aeronavei-MiG-21-LanceR-a-decedat)
Relații Internaționale Maritime
- Conflictul ruso-ucrainean, ce se întâmplă în Marea Neagră
Conflictul dintre Rusia și Ucraina este în desfășurare, din cauza „ceții războiului”, este dificil să clarificăm imaginea de ansamblu. În timp ce atenția majorității oamenilor se concentrează pe bătălia din orașe, merită să aruncăm o lumină asupra a ceea ce s-a întâmplat până acum în Marea Neagră.
Rusia a început operațiunile militare împotriva Ucrainei în noaptea de 23-24 februarie 2022. Aceasta a fost precedată de o concentrare de trupe la granița cu Ucraina și de recunoașterea diplomatică de către Rusia a Republicii Populare Donețk/ RPD și a Republicii Populare Lugansk/ RPL, care a avut loc la 21 februarie 2022.
La 24 februarie, în jurul orei 5:30, președintele rus Vladimir Putin a decis derularea unei operațiuni militare speciale „pentru demilitarizarea și denazificarea Ucrainei”. Forțele armate ruse au lovit infrastructura militară ucraineană, aviația, facilitățile de apărare aeriană, aerodromurile militare. Trupele ruse au invadat Ucraina din Rusia continentală, Belarus și Crimeea. În același timp, formațiunile armate ale PRD și RPL au început ostilitățile împotriva forțelor armate ale Ucrainei de-a lungul întregii linii de front din Donbass și au continuat ofensiva în mai multe locuri.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat joi, 24 FEB 2022, ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia, după agresiunea militară împotriva teritoriului ucrainean ordonată în zorii zilei de omologul său rus Vladimir Putin. Şeful statului ucrainean i-a îndemnat totodată pe ruşi să iasă în stradă împotriva războiului.
Forțele armate ruse s-au pregătit pentru un război împotriva Ucrainei. Consolidarea militară la granițe și în Belarus a fost unul dintre subiectele cele mai dezbătute din ultimele luni.
Sprijinul acțiunilor de pe mare
Pe de alta parte unul dintre cele mai importante aspecte ale pregătirii Rusiei a fost consolidarea Flotei Ruse din Marea Neagră (FRMN) cu nave din flota Baltică, Nord și Pacific, precum și întărirea prezentei navale a Federației Ruse in M Mediterana, mai ales in estul Mediteranei.
Evenimentele de pe mare au părut mai puțin tensionate în comparație cu luptele care au loc pe uscat și în aer. Practic Ucraina și-a pierdut cea mai mare parte a forțelor navale în timpul invaziei Rusiei în Crimeea în 2014, iar in aceste condiții flota rusă de la Marea Neagră nu a întâmpinat rezistență pe mare.
Cu o săptămână înainte de conflict, FRMN a emis „avize pentru navigatori” închizând părțile de sud și de vest ale Peninsulei Crimeea si a închis strâmtoarea Kerci. Practic a instituit o blocada pe mare, controlând in acest fel in totalitate nordul Mării Negre înainte de operație.
Pe 24 februarie, Rusia a lansat un bombardament masiv asupra capitalelor Ucrainei. Deși nu a fost precizat ce rachete au fost folosite în atacul masiv, se crede că unitățile FRMN au folosit rachete Kalibr, care sunt instalate pe corvetele FRMN de clasă Buyan-M, fregate clasa Amiral Grigorovici, submarinele Kilo îmbunătățit și nave de patrulare Project 22160.
Acțiunea Rusiei împotriva Insulei Șerpilor a fost unul dintre cele mai semnificative evenimente pe mare. Crucișătorul clasa Slava / Moskva, și nava de patrulare Project 22160 / Vasiliy Bykov au folosit focuri de armă navală pentru a ataca garnizoana ucraineană de pe Insula Șerpilor, care este situată la aproximativ 50 de mile marine la sud de Odessa si 45 Km de Sulina.
Dispozitivul era completat de o nava destinata acțiunilor de cercetare si război electronic.
Nava rusă le spune polițiștilor de frontieră ucraineni: „Vă sugerez să vă predați armele și să capitulați, altfel voi deschide focul, ați înțeles?“. Gărzile ucrainene pot fi auzite apoi spunând „asta e“, înainte de a răspunde cu „Russian warship, go f*** yourself. (Navă de război rusă, du-te dracului, n.r.)“.
Cei 13 soldați care apărau insula au refuzat să se predea și se parărea în primele zile ca au fost uciși cu focul executat de la bordul navelor rusești. Navele de lupta rusești încă patrulează în vecinătatea zonei. În cazul unei operațiuni amfibie către Odessa, insula poate servi pentru sprijinul logistic al operației amfibii.
Ocuparea ilegală de către forţe ruse a Insulei Șerpilor nu are nicio implicație juridică, (nu există modificări ale geografiei) pe baza căreia Curtea Internațională de Justiție a efectuat delimitarea, nu este afectată nici linia de delimitare dintre suprafețele de platou continental și zonele economice exclusive ale României și Ucrainei în Marea Neagră.
Odată ocupată, această insulă poate fi integrată de Rusia în zona de interdicţie aeriană şi navală existenta in Crimeea. Acesta este un sistem realizat de Rusia după ocuparea peninsulei Crimeea. Din analiza acestui sistem rezultă că pe această insulă ar putea fi dispuse baterii de rachete antiaeriene de tip S400, unităţi de rachete balistice Iskander şi rachete tip Bastion de interdicţie navală, precum și echipamente destinate războiului electronic.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 26.02.2022, că 16 vedete aparținând Forțelor Navale ale Ucrainei au încercat să atace nave de luptă ale Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN), în apropierea Insulei Șerpilor. “În seara zilei de 25 februarie, în timpul evacuării de pe Insula Șerpilor a celor 82 de militari ucraineni, care au depus armele în mod voluntar, 16 vedete ale Forțelor Navale ucrainene au întrebuințat tactica roiului, încercând să atace nave de luptă ale FRMN”, a precizat sâmbătă reprezentantul oficial al Ministerului rus al Apărării, Igor Konashenkov.
Potrivit declarațiilor acestuia, care au fost preluate de agenția de presă Interfax, o parte dintre vedetele atacatoare ale Ucrainei au acționat sub acoperirea navelor civile.
Partea rusă a informat că niciunul dintre cei 82 de militari ucraineni de pe Insula Șerpilor nu a fost rănit în timpul incidentului.
Pe de altă parte, reprezentanții Ministerului rus al Apărării apreciază că drone americane de atac și cercetare i-au ajutat pe militarii ucraineni să atace navele FRMN.
Grănicerii ucraineni de pe Insula Șerpilor, despre care se credea că au murit în atacul rusesc asupra postului, ar fi în viață, însă ținuți prizonieri, potrivit unui comunicat al Forțelor Navale Ucrainene
(Sursa:https://interfax.com/newsroom/top-stories/74493/ )
(Sursa:https://frontnews.eu/en/news/details/20782)
Libertatea de navigație în marea Neagră
Pe timpul crizei din Ucraina și de la declanșarea ofensivei ruse libertatea de navigație în Marea Neagră, care este cea mai importantă regulă pentru sustenabilitatea transportului maritim, în întreaga lume, a fost afectată prin mai multe acțiuni.
Forțele Navale ale Rusiei a declarat executarea unor exerciții cu trageri de luptă în mai multe raioane, iar începând, cu 25 februarie, a declarat închisă zona din Marea Negră situată la nord de paralela 45° 21’.
(Sursa:https://www.nepia.com/industry-news/russia-ukraine-military-action-impact-on-shipping/)
De asemenea au avut loc mai multe incidente care afectează libertatea de navigație.
O navă comercială (Yasa Jupiter, sub pavilion al Insulelor Marshall) cu proprietar turc a fost lovită, pe 24 FEB, de o bombă în apropierea portului ucrainean Odessa, a anunţat Directoratul maritim general din Turcia, care a precizat că nu există victime şi că vasul se îndreaptă în siguranţă către apele teritoriale române.
Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat pe 25 februarie că două nave comerciale au fost lovite de focul rusesc în largul coastei Odessei, în sudul Ucrainei. Vrachierul sub pavilion Panama NAMURA QUEEN (IMO: 9841299), al unei firme japoneze și tancul-petrolier sub pavilionul Moldovei MILLENNIUM SPIRIT au fost ambele lovite de rachete. Pentru operațiunea SAR, au fost trimise mai multe nave, inclusiv nave ucrainene de la Garda de Coastă. La 2:15 p.m. ora locală, tancul-petrolier a fost asigurat și ancorat. Autoritățile Republicii Moldova au subliniat că sursa rachetei este necunoscută, în timp ce Ministerul Apărării Ucrainei a dat vina pe forțele ruse în ambele incidente.
Pe 26 februarie, un observator turc a comunicat pe Twitter că Marina Rusă a folosit canalul VHF 16 pentru a notifica toate navele comerciale despre o așa-numită „operațiune de combatere a terorismului” și a cerut ca toate navele din zonele Odessei și Dunării să meargă imediat spre Bosfor.
(Sursa:https://www.wall-street.ro/articol/International/282381/primele-efecte-colaterale-ale-invaziei-rusesti-o-nava-turceasca-lovita-de-o-bomba-in-apropierea-odessei.html#gref)
Nava Banglar Samriddhi, din Bangladesh, aflată la ancoră în portul Odessa, a fost lovita cu o racheta, pe 02 MAR. Au fost trimise 2 remorchere pentru salvarea echipajului. Potrivit datelor preliminare, nu au fost victime. Cu toate acestea, din știrile altor agenții rezultă că un marinar din Bangladesh a murit.
Potrivit agenției, nava a intrat în port pe 23 februarie și aștepta încărcarea fără posibilitate de ieșire din cauza avertismentelor de navigație privind restricționarea navigației date de Marina Federației Ruse.
Nava cargo „Helt” deținută de Estonia a fost scufundată, pe 03 MAR, în largul coastei Ucrainei după ce a lovit o mină. Patru membri ai echipajului sunt încă dispăruți și doi se află pe o plută de salvare pe mare în urma exploziei de lângă Odessa.
Forțele armate ucrainene au declarat că marina rusă a forțat nava „Helt” să intre într-o zonă periculoasă a Mării Negre pentru a acoperi circulația propriilor nave de război. Un purtător de cuvânt a declarat: „Pentru siguranța navigației civile, Marina Forțelor Armate ale Ucrainei a închis navigația în partea de nord-vest a Mării Negre.
(Sursa:https://www.mirror.co.uk/news/world-news/breaking-huge-ship-sinks-ukraine-26376796)
Solicitarea Ucrainei adresată Turciei de închidere a strâmtorilor
Pe 24 FEB Ucraina a cerut Turciei să închidă strâmtorile Bosfor şi Dardanele pentru navele ruse şi vrea sancţiuni împotriva Moscovei, a declarat joi ambasadorul ucrainean la Ankara, Vasil Bodnar, după ce Rusia a lansat un atac aerian şi terestru asupra ţării vecine, relatează Reuters.
Pe 24 FEB ministrul turc de Externe, Mevlut Çavusoglu, a declarat că Ankara va implementa „în totalitate Convenţia Montreux” şi „analizează” cererea Ucrainei. El a spus că situaţia actuală nu este definită formal, în documente internaţionale, ca fiind „război”, deşi practic acest lucru se întâmplă, dar a explicat că prevederile stricte ale Convenţiei Montreux se aplică doar în caz de „război”, definită prin documente internaţionale.
El a mai argumentat că nici măcar NATO nu a catalogat actuala situaţie ca fiind „război” în documentele oficiale. În plus, şi în cazul blocării strâmtorilor, Rusia este stat riveran al Mării Negre și are dreptul să îşi returneze navele militare la propriile baze.
La rândul său, Rusia a anunţat că nu a fost informată despre nicio închidere a strâmtorilor de către Turcia. Un oficial guvernamental turc a spus că Ankara nu a luat nicio decizie.
Administraţia Recep Tayyip Erdogan a anunţat, luni seară, 28 FEB, că a dispus închiderea Strâmtorii Bosfor pentru navele militare, din cauza războiului dintre Rusia şi Ucraina, şi a îndemnat inclusiv ţările riverane Mării Negre să evite tranzitul cu ambarcaţiuni militare.
„Atunci când Turcia nu este parte beligerantă într-un conflict, are autoritatea de a restricţiona tranzitul navelor militare ale statelor beligerante prin Strâmtoarea Bosfor. Dacă o navă militară revine la propria bază din Marea Neagră, tranzitul nu este blocat. Respectăm prevederile Acordului Montreux. Toate guvernele, riverane sau non-riverane, au fost avertizate să nu trimită nave militare prin Strâmtoarea Bosfor”, a declarat Mevlut Cavusoglu, ministrul turc de Externe.
(Sursa:https://www.defensenews.com/global/europe/2022/03/01/how-talk-of-war-tipped-turkeys-stance-on-closing-warship-traffic-through-its-straits/)
Un aspect interesant este reprezentat de faptul că armata ucraineană nu a folosit rachetele de coastă antinavă Neptune, care au o rază de acțiune de aproximativ 300 de kilometri. Aceste rachete sunt capabile să descurajeze flota rusa și să împiedice navele să opereze cu ușurință în largul coastei Ucrainei. Nu există informații disponibile despre rachetele Neptune, dacă bateriile au fost distruse de atacul aerian rusesc. Lipsa utilizării acestor rachete a ridicat întrebarea dacă sunt operaționale în prezent, în ciuda faptului că presa ucraineană a raportat că Forțele Armate ucrainene au achiziționat primul lot de rachete în martie 2021.
Dacă Ucraina ar reuși să angajeze și să neutralizeze câteva nave navale rusești cu rachete Neptune, aceasta va avea un impact asupra hotărârii marinei ruse de a lupta. Drept urmare, utilizarea acestor rachete pentru a apăra coastele Ucrainei este esențială.
Comentariu:
Din analiza modului de acțiune a Forțelor ruse putem considera că sunt angajate, în acest moment, pe patru direcții de acțiune, efortul principal – Kiev, direcția Harkov, direcția Mariopol, direcția Herson și spre vest.
În condițiile inexistenței unei opoziții din partea Forțelor Navale Ucrainene acțiunile pe direcțiile Mariopol și Herson par a fi încununate de succes, practic pe direcția Mariopol sunt atinse aproape toate obiectivele.
Având în vedere aceste aspecte putem concluziona ca succesul pe aceste direcții a fost favorizat și de sprijinirea acțiunilor de către Flota Rusă din Marea Neagră, sprijin asigurat până la adâncimi de 150-200 Km în dispozitivul forțelor ucrainene.
- Conflictul ruso-ucrainean, ce se întâmplă în afara Mării Neagre
Federația Rusa începe în jurul datei de 08 FEB realizarea dispozitivului pe mare. O serie de nave sunt dislocate in Atlantic având ca obiectiv flancul vestic NATO.
Crucișătorul purtător de rachete Marshal Ustinov/ clasa Slava, din Flota Nordului, a intrat in Mediterana, intre timp si crucișătorul Varyag, tot din clasa Slava, din flota Pacificului a intrat in Mediterana prin canalul Suez (a plecat din portul Vladivostok in 29 DEC 2021). Astfel cele doua crucișătoare însoțite de alte nave, se afla in Marea Mediterana, iar la cele doua trebuie adăugat crucișătorul Moskva aflat in Marea Neagra (toate cele trei crucișătoare se afla acum in regiune).
Navele din Marea Mediterană împreuna cu submarinele dislocate in regiune (probabil două) au ca obiectiv Gruparea NATO de portavioane aflata in acest moment in Marea Adriatica.
Gruparea NATO este formata din portavioanele USS Harry Truman, portavionul Cavour, din cadrul Forţelor Navale ale Italiei, portavionul francez Charles de Gaulle, 15 nave, alături de Gruparea Navală 473, precum şi SNMG2 (Gruparea Navala Permanenta NATO) şi SNMCG2 (Grupul Naval Permanent al NATO de Luptă Contra Minelor).
Gruparea a participat la exerciţiului multinaţional „Neptune Strike 22”, care a avut ca scop demonstrarea capacitații NATO de a integra capabilitățile de lovire a unei grupări de portavioane. Pentru prima dată de la sfârşitul Războiului Rece, o grupare de nave americane condusă de un portavion a fost plasată sub comandă NATO pentru a desfăşura operaţii în Marea Adriatică.
Forțele aparținând FRMN au fost suplimentate cu un detașament de șase nave de desant amfibiu al Flotei ruse de la Marea Baltică și Marea Nordului, care au trecut în Marea Neagră, împreună cu un submarin clasa KILO, pe 08 FEB.
Pe 20 FEB, peste 10 nave de luptă și vedete aparținând Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN) au intrat în Marea Azov, trecând pe sub Podul Crimeea. Între acestea, au fost identificate navele mari de desant Saratov, Cezar Kunikov și Novocherkassk, nava mică purtătoare de rachete Naberezhnye Chelny, nava mică antisubmarin Povorino, nava de patrulare Pavel Derzhavin și un grup de vedete.
Realizarea dispozitivului pe mare al flotei ruse în Marea Neagră pare acum, 21 FEB, în mare măsură finalizată. Rusia a desfășurat capabilități navale importante, la mii de mile de bazele lor din Arctica și Pacific, în poziții din apropierea Ucrainei.
În afara Mării Negre, în Mediterana, mai multe forțe navale sunt pregătite. Acestea pot fi privite ca un dispozitiv exterior de apărare, în primul rând împotriva implicării NATO.
În estul Mediteranei sunt dislocate cele două crucișătoare din clasa Slava Mareșal Ustinov intre Grecia și Italia și Variag la sud de Cipru, împreună cu navele din grupare.
Există, de asemenea, două submarine clasa Kilo îmbunătățit și o baterie de coastă „Bastion-P” la Tartus pe coasta siriană.
Crucișătorul Moskva sa află in Marea Neagra, împreună cu navele din FRMN si 4 submarine clasa Kilo îmbunătățit.
NATO a început exercițiul Dynamic Manta (DYMA22), pe 21 FEB, în largul coastelor Siciliei. Nave de suprafață, submarine, precum și avioanele și personalul din nouă națiuni aliate, executa activități de instrucție pentru ducerea luptei antisubmarin si împotriva navelor de suprafața.
(Sursa:https://www.navalnews.com/naval-news/2022/02/nato-kicks-off-dynamic-manta-2022-asw-exercise/)
Ambele crucișătoare din clasa Slava aflate în prezent in Mediterana, plus navele din grupare și navele de sprijin, navigau pe 24 FEB în formație apropiată. Păreau să se deplaseze spre Tartus, în Siria, unde Rusia are o bază.
Formația neobișnuită este clar vizibilă în imaginile prin satelit ale Agenției Spațiale Europene (ESA). O imagine, realizată de satelitul Sentinel 2 la ora 08:40 UTC astăzi 24 FEB, arată 16 nave.
Formația aceasta de nave reprezintă, în esență, toate navele Rusiei din Marea Mediterană, într-un singur loc. De obicei, aceste nave ar opera în grupuri distincte.
(Sursa:https://www.navalnews.com/naval-news/2022/02/nato-kicks-off-dynamic-manta-2022-asw-exercise/)
Aliații au activat, în premieră, pe 25 FEB, Forţa de Răspuns a NATO (NRF) care este sub comanda directă, operațională a Comandantului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul american Tod Wolters. „Nu trebuie să existe loc pentru neînţelegeri: vom proteja fiecare aliat şi fiecare centimetru de teritoriu NATO”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul summit-ului organizat prin videoconferinţă, la finalul săptămânii trecute, în contextul invaziei militare ruse asupra Ucrainei. NRF este o forţă multinaţională extrem de pregătită şi avansată din punct de vedere tehnologic, formată din componente terestre, aeriene, maritime şi ale Forţelor de Operaţii Speciale (SOF) pe care Alianţa le poate desfăşura rapid, oriunde este nevoie. De precizat că activarea NRF nu înseamnă că trupele Aliate vor intra în Ucraina, care nu este membră NATO.
Portavionul francez „Charles de Gaulle” și gruparea din compunere a primit misiunea de a sprijini NATO în urma invaziei Ucrainei de către forțele ruse. Portavionul se află în prezent în Estul Mării Mediterane, ca parte a misiunii „CLEMENCEAU 22”, a efectuat reaprovizionarea în Cipru.
(Sursa:https://www.navalnews.com/naval-news/2022/02/french-csg-retasked-with-nato-support-role/)
Comentariu:
Dispozitivul realizat pe mare de Federația Rusă acoperă atât Marea Neagră, lângă Ucraina, cât și Marea Mediterană. O parte din forțele desfășurate par concentrate pe capacitățile anti-navă.
Rusia și-a întărit prezența navală în Marea Mediterană, mai mult decât de obicei. Această acțiune este destinata asigurării acțiunilor navale din Marea Neagră împotriva Ucrainei. În special, pentru a descuraja implicarea NATO, în special din partea portavioanelor americane și franceze.
In prezent Rusia exercita un control total a zonei maritime din jurul peninsulei Crimeea până la Odessa si mai ales a Marii de Azov si strâmtorii Kerci. Acest control a pus în imposibilitate de manevră Forțele Navale Ucrainene si practic face imposibil transportul maritim din regiune.
Flota Rusa acționează in mod asemănător conflictului cu Georgia din AUG 2008, având ca obiective controlul liniilor de comunicații maritime prin impunerea unei blocade navale in regiune, sprijinul acțiunilor terestre in zona de litoral și executarea operațiilor ofensive de desant dacă situația operativ tactică va impune o astfel de misiune.
Menținerea amenințării cu executarea acțiunilor amfibii asigura flexibilitate in planificarea acțiunilor viitoare si asigură variante multiple de ducere a acțiunilor militare de către Rusia, iar forțele aflate in defensiva sunt nevoite sa planifice apărarea pe mai multe direcții dispersând astfel forțele la distante mari unele de altele.
Din analiza incidentelor petrecute în apropierea portului Odessa rezultă că Forțele Navale Ucrainene au minat o parte a apelor din apropierea litoralului, pentru a interzice executarea acțiunilor de desant.
- Vladimir Putin a ordonat ridicarea gradului de alertă pentru forțele nucleare
Pe 27 FEB, Vladimir Putin a ordonat ministrului Apărării, Serghei Șoigu, să ridice gradul de alertă pentru forțele nucleare. „După cum vedeți, nu numai că țările occidentale iau măsuri neprietenoase împotriva țării noastre în dimensiunea economică – mă refer la sancțiunile ilegale pe care toată lumea le cunoaște foarte bine -, dar și înalții oficiali ai principalelor țări NATO își permit să facă declarații agresive în ceea ce privește țara noastră”, a declarat Putin.
Începând cu 01 MAR, Rusia desfăşoară exerciţii militare cu submarine nucleare în Marea Barents, dar şi cu lansatoare mobile de rachete în Siberia. Activitatea armatei ruse a fost înregistrată după ce Vladimir Putin a avansat perspectiva unei escaladări nucleare cu Occidentul în privinţa Ucrainei, dând ordin ca „armele de descurajare” ale Rusiei să fie puse în alertă. Flota de nord a Rusiei a anunţat că mai multe submarine nucleare au derulat exerciţii pentru a-şi „antrena manevrele în condiţii de furtună”, urmând ca o serie de nave de război, menite să protejeze Peninsula Kola din nord-vestul Rusiei, li se vor alătura, relatează Mediafax. În estul Siberiei, Forţele Strategice de Rachete au dispersat lansatoare balistice intercontinentale Yars, după cum a declarat Ministerul Apărării din Rusia, conform sursei citate.
(Sursa:https://www.libertatea.ro/stiri/purin-pune-in-alerta-arsenalul-nuclear-ostilitate-occident-4002995)
Comentariu:
Forțele navale strategice sunt parte integrantă a Marinei Ruse, care este o categorie de forțe distinctă din cadrul Forțelor Armate ale Rusiei.
La începutul anului 2020, Marina includea 10 submarine strategice de trei tipuri diferite, dintre care 9 aveau rachete la bord. Submarinele operaționale pot transporta 144 de rachete balistice care pot fi lansate de pe mare, acestea pot transporta până la 656 de focoase nucleare. Numărul real de focoase desfășurate este probabil mai mic, deoarece altfel Rusia ar fi depășit limita stabilită prin „New START” privind numărul total de focoase
Forțele Navale ale Rusiei includ patru flote – Flota de Nord, Flota Pacificului, Flota Baltică, Flota Mării Negre și Flotila Mării Caspice. Submarinele strategice fac parte din Flota de Nord și Flota Pacificului.
Flota de Nord cu baza în Gadzhiyevo include: 2 submarine Project 955 (Borei), 5 submarine proiect 667BDRM (Delta IV), un submarin proiect 941 (Typhoon), acest submarin a fost reamenajat pentru testarea sistemului de rachete Bulava și nu se ia în calcul la totalul forțelor strategice.
Flota Pacificului cu baza în Vladivostok, include un submarin Project 667BDR (Delta III), 2 submarine proiect 955 (Borei).
- Atlantic Council: Ar fi înţelept ca NATO să dezvolte o strategie pentru Marea Neagră. Ce tip de apărare recomandă pentru România în faţa agresivităţii Rusiei
Regiunea Mării Negre a avut o prioritate mai puțin importantă pentru NATO din motive diverse. Spre deosebire de nordul Europei, unde bazele sunt masive şi abundente, accesul la Marea Neagră este mai dificil pentru forţele aliate. Bosforul şi Dardanelele sunt singurele pasaje maritime din Marea Mediterană. Convenţia de la Montreux limitează prezenţa navelor de război în ceea ce priveşte armamentul, tonajul, numărul şi durata.
Rusia menţine flota Mării Negre staţionată la Sevastopol în Crimeea, împreună cu forţe terestre, aeriene şi de apărare puternice în regiune, care şi-au asumat o importanţă mai mare după ocuparea de către Rusia în 2008 a Osetiei de Sud, anexarea Crimeei în 2014 şi desfăşurarea forţele sale în Donbas, unde conflictul încă persistă. Ca răspuns, NATO şi-a crescut treptat prezenţa şi misiunile în Marea Neagră.
Privind situația din Ucraina, indiferent dacă forţa rusă este folosită sau nu, NATO ar fi înţelept şi prudent să dezvolte o Strategie pentru Marea Neagră pentru orice situaţie. Logica ar sugera că NATO nu ar trebui să aibă nevoie de alte motive pentru a acţiona. Ucraina ar putea fi versiunea secolului 21 a coridorului Fulda .
Ce trebuie să facă NATO în Marea Neagră, indiferent de cum va evolua criza din Ucraina? În mod clar, NATO are nevoie de o strategie pentru Marea Neagră. Prima acţiune este adoptarea unei Apărări „Porcupine”. Scopul Apărării „Porcupine” este de a impune astfel de costuri oricărei incursiuni iniţiale a Rusiei pentru a face un atac prea scump.
Flota rusă de la Marea Neagră trebuie pusă în pericol la distanţă. Pentru România şi marina sa, apărarea „Porcupine” necesită obţinerea de rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune, lansate de la bordul navelor si de la litoral, pentru a ameninţa flota rusă a Mării Negre în apele sale teritoriale; o serie de senzori şi drone ASW şi ASUW pentru a completa această strategie; şi chiar achiziţionarea de submarine.
De asemenea există mijloace de a ocoli şi Convenţia de la Montreux, unităţile navale dislocate pe Dunăre, care nu sunt supuse limitelor impuse de Convenţia de la Montreux. Prin urmare, ambarcaţiunile mici purtătoare de rachete, posibil înarmate cu Tomahawks sau rachete aer – aer, ar putea opera de pe Dunăre în Marea Neagră.
Comentariu: Criza din Ucraina și atitudinea tot mai agresivă a Federației Ruse din ultima perioadă, inclusiv acțiunile duse împotriva statelor independente din regiune, impun schimbarea atitudinii NATO și UE privind această regiune. Declanșarea crizei din Ucraina face ca această reanalizare a priorităților NATO să devină și mai urgentă. Realizarea unei strategii NATO pentru regiunea Mării Negre poate reprezenta o soluție, chiar dacă nu una perfecta, dar dacă NATO nu gândește un mod de reacție specific acestei regiuni, viitoarele conflicte ne vor găsi la fel de nepregătiți pentru a da un răspuns adecvat crizelor viitoare.
Științe Militare
- Jurnal de război. Rusia un tigru de hârtie (!?)
Analiză realizată de General rtr Alexandru Grumaz
Se pare că Rusia are o problemă: armata sa nu este atât de puternică pe cât credea lumea – invazia sălbatică și neprovocată a Ucrainei de către președintele rus Putin a dezvăluit că, în ciuda propagandei, armata rusă nu și-a îmbunătățit semnificativ pregătirea de la evoluția precară din Georgia, în 2008. De fapt, s-ar putea argumenta că, indiferent de „jucăriile militare strălucitoare”, armata rusă este încă aceeași forță în mare parte incompetentă care și-a făcut drum prin două războaie cecene și o invazie a Georgiei și ale cărei greșeli erau deja vizibile în Siria și în alte părți. Ca atare, eu pot susține cu încredere că forțele convenționale ruse nu reprezintă nicio amenințare pentru NATO, deși arsenalul lor nuclear rămâne o amenințare masivă pentru lume. Și totuși, știrile sosite recent din structurile de informații ne spun că rușii nu au scos pe masă întreg arsenalul de care dispun în jurul Ucrainei. Vom vedea acest lucru în zilele următoare. Deocamdată, să vedem găurile actuale din șvaițerul militar rus.
(Sursa: https://www.cristoiublog.ro/jurnal-de-razboi-rusia-un-tigru-de-hartie/ )
Comentariu:
Consider că armata Federației Ruse a demonstrat că nu poate duce acțiuni de luptă specifice războiului modern lovituri chirurgicale, reducerea la minim a pierderilor din cadrul forțelor proprii, evitarea victimelor colaterale, dar mai ales asigurarea unui sistem de comandă și control eficient care să asigure o bună colaborare și sprijin eficient pe timpul ducerii acțiunilor de luptă întrunite.
Se pare armata Federației Ruse a rămas tributară acțiunilor de luptă prin angajarea în luptă a unor forțe masive care nu țin cont de pierderile proprii.
Studii de Securitate Maritimă
- Apologia Imperiului. Analiza discursului lui Vladimir Putin din 21 februarie 2022
Analiză realizată de Matei Blănaru*
Articolul face o scurtă analiză a celor mai importante puncte din naraţiunea preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, din seara zilei de 21 februarie 2022, când a semnat recunoaşterea aşa-numitelor Republici Populare Lugansk şi Doneţk. Prin acest discurs încearcă să se constituie ca alternativă la civilizaţia şi valorile occidentale, cel puţin în ţările apropiate lui care fac parte din zona sa de interes imediată, printre care se numără desigur şi Polonia, România, Ţările Baltice, Ungaria etc., şi prin care încearcă să îşi justifice agresiunile teritoriale.
Principalele idei din comunicarea preşedintelui rus:
- Dintru început se arată că „Ucraina nu este doar o ţară vecină pentru noi. Este o parte inalienabilă a propriei noastre istorii, culturi şi spaţiului spiritual”.
- Apoi începe uşor atacul la adresa construcţiei statale Ucraina, al cărei statut artificial îl scoate în evidenţă, Ucraina apărând prin „separarea, tăierea a ceea ce este în mod istoric pământ rusesc. În continuare, „Stalin a încorporat în URSS şi a transferat către Ucraina câteva teritorii care aparţinuseră înainte Poloniei, României şi Ungariei. Noi am mai putea adăuga că tot în 1954 Bugeacul a fost dezlipit de RSSM Moldova şi alipit tot Ucrainei. Aceasta este una dintre cele mai importante idei ale comunicării – artificialitatea construcţiei statale a Ucrainei.
- În viziunea președintelui Putin, Rusia istorică se confundă cu Imperiul Rus şi cu URSS.
- Apare bineînţeles în naraţiune Maidanul şi implicarea financiară a SUA în proteste. „Naţionaliştii care au preluat puterea” apoi au trecut la represalii împotriva adversarilor: „ Politicieni, jurnalişti şi activişti publici au fost hărţuiţi şi umiliţi în mod public.”
În încheiere discursul lui Putin este mai mult decât o justificare a recunoaşterii independenţei celor două aşa-zise republici populare, este o apologie a unui imperiu. Vladimir Putin şi ceea ce reprezintă el, inclusiv clanurile oligarhice din spatele său, inclusiv imperialismul rusesc, au fost şi sunt „hrănite” la modul metaforic inclusiv prin greşelile, ignoranţele sau, uneori, duplicitatea şi corupţia din propriile noastre societăţi.
Comentariu:
Negarea existenței Ucrainei ca stat subliniază intenția menținerii stării de nesiguranță și tensiune în societatea ucraineană, iar pe de altă parte pregătește justificarea pentru viitoarele acțiuni ofensive asupra Ucrainei. Pe de altă parte, prin afirmația potrivit căreia „Stalin a încorporat în URSS şi a transferat către Ucraina câteva teritorii care aparţinuseră înainte Poloniei, României şi Ungariei” (afirmație foarte adevărată) președintele Putin se prezintă ca un lider dornic să schimbe ordinea mondială existentă si se arată deschis pentru recunoașterea greșelilor trecutului și pentru inițierea unor discuții în anumite condiții și cu anumiți parteneri, acționând în acest fel asupra coeziunii și unități UE și NATO.
Discursul are și un puternic efect în cadrul războiului hibrid dus de Federația Rusă, acest lucru trebuie să determine o analiză profundă la nivelul societății noastre pentru tratarea adevăratelor probleme din societate. Trebuie să se înceteze cu acțiunile destinate menținerii stării de slăbiciune a statului, care le prieşte de minune celor de la Moscova (şi Budapesta etc.), şi să se termine cu favorurile făcute celor care timp de zeci de ani au contribuit la această slăbire a Statului Român în interese proprii sau de grup care nu au nimic de-a face cu interesul naţional, ba din contră.